In tara unde se pare ca nu mai avem pic de origianlitate si locul unde am ajuns sa facem din Valentine`s Day o sarbatoare a nostra , ar cam trebui sa ne aducem aminte cum este sa simti , sa traiesti si sa iubesti romaneste.
Maine 24 februarie este ziua de Dragobete (Sarbatoarea Iubirii) , zi care pentru omul arhaic inseamna venirea primaverii .

Daca ai nevoie de mai multe informatii atunci citeste mai departe :

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era s?rb?torit pe 24 februarie. S?rb?toarea de Dragobete este echivalentul românesc al s?rb?torii Valentine’s Day, sau ziua Sfântului Valentin, s?rb?toare a iubirii. Probabil c? 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul prim?verii, ziua când natura se treze?te, ursul iese din bârlog, p?s?rile î?i caut? cuiburi, iar omul trebuia s? participe ?i el la bucuria naturii.

Entitate mitologic? asem?n?toare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferen?iaz? de blajinitatea Sfântului Valentin din tradi?ia catolic?, fiind un b?rbat chipe?, un neastâmp?rat ?i un n?valnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un pe?itor ?i un na? al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ?ine tot anul, a?a cum ?i p?s?rile “se logodesc” în aceast? zi.

În aceast? zi satele române?ti r?sunau de veselia tinerilor ?i de zicala : Dragobetele s?rut? fetele. Sunt multe credin?ele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea c? cine participa la aceast? s?rb?toare avea s? fie ferit de bolile anului, ?i mai ales de febr?, ?i c? Dragobetele îi ajut? pe gospodari s? aib? un an îmbel?ugat. Îmbr?ca?i de s?rb?toare, fetele ?i fl?c?ii se întâlneau în fa?a bisericii ?i plecau s? caute prin p?duri ?i lunci, flori de prim?var?. În sudul României (Mehedin?i), fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zbur?torit, urm?rite de câte un b?iat c?ruia îi c?zuse drag?. Dac? b?iatul era iute de picior ?i o ajungea, iar fata îl pl?cea, îl s?ruta în v?zul tuturor. S?rutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nun?i se mai preg?tesc pentru toamn?.

Nici oamenii mai în vârst? nu st?teau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau s? aib? grij? de toate or?t?niile din ograd?, dar ?i de p?s?rile cerului. În aceast? zi nu se sacrificau animale pentru c? astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obi?nuiau s? ating? un b?rbat din alt sat, pentru a fi dr?g?stoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile r?m??i?e de z?pad?, numit? z?pada zânelor, iar apa topit? din om?t era folosit? pe parcursul anului pentru înfrumuse?are ?i pentru diferite descântece de dragoste.

O alt? tradi?ie spune c? Dragobetele a fost transformat într-o buruian?, numit? N?valnic, de Maica Precist?, dup? ce nes?buitul a îndr?znit s? îi încurce ?i ei c?r?rile.

Sursa : Wikipedia & dragobete.ro