Vise mari
Totul a inceput acu aproximativ 3 ani, cand m-am trezit intr-o dimineata ca-mi bateau reflectoarele si bliturile in ochi. Ma plimbam pe un covor rosu alaturi de o gramada de necunoscuti iar peste tot in jurul meu erau fani si fotografi. Covorul ducea spre premiera unui film facut dupa o carte scrisa de mine despre viata mea. Visul a continuat 2 ani mai tarziu cand m-am trezit intr-o vila langa o mare sau ocean unde traiam impreuna cu toate persoanele care mie-mi sunt drage. Alaltaieri am visat a-3-a parte, am scris continuarea cartii iar “EL” ma sustinea si ma ajuta la partea cu designul, tin minte ca am reusit iar sa il scot din sarite ca de fiecare data cand incerc sa ii explic ceva legat de calculator. M-am trezit din vis in lacrimi dupa ce am publicat partea a-2-a a cartii. Stateam pe malul apei din fata casei cand mama din cer mi-a strigat ca m-a iertat si ca e mandra de mine, imi facea cu mana apoi a plecat.
Se zice ca visele au o legatura indirecta cu realitatea. Atunci cand visam obisnuim sa regandim problemele si gandurile cu care ne confruntam in viata de toate zilele sau poate chiar poftele sau dorintele. Uni au o fantezie mai bogata si au un talent deosebit de a exagera, de a visa consecinte sau mai stiu eu.. poate pur si simplu continuarea unui drum in viata pe care l-am putea alege.
Voi aveti vise? Leapsa pornita de visele mele pleaca mai departe spre: “EL”, PsyKid si Gonzo.
psykid
Says:
As putea sa scriu , sa continui leapsa dar din motive personale “slujba de blogger” a trecut pe un alt plan si mi`am incetat cariera asta a mea de blogger momentan dar cred ca e pentru totdeauna.
Imi pare rau ,ca oricum as fi avut despre ce sa scriu.
Posted on Mai 28th, 2007 at 9:29 pm
Rudy
Says:
Mda. Vise recurente. Flash-back-uri in alb-negru in care ii percepi prezenta, chiar daca nu-i distingi clar trasaturile. Si totusi e acolo. Oarecum se schimba decorul, timpul, ca si cum sinapsele ar jongla prin spatiul oniric cu tot soiul de iluzii…
Cateodata da, clar… e o casa mare, alba cu ferestre mari care da spre mare. O camera destul de goala, cu un pat mare, si cu seminu pe care l-am proiectat si retusat imaginar…de mii de ori…
Alteori, timpurile sunt altele… ca si cum vieti succesive s-ar contura in imagini de cateva clipe. O atingere, ce apare cu recurenta… in vis… o atingere care doare si gadila in acelasi timp, care e cateodata rece, alteori calda, dar mereu familiara… Pentru mine e Ea. A fost si probabil va fi. E singura certitudine, intr-o lume de oglinzi si vise….
Posted on Mai 29th, 2007 at 4:32 am
RottenKida
Says:
Frumos exprimat, si totusi cand ma gandesc la vise imi place sa ma gandesc doar la alea cu printi si printese nu si la cele patate cu sange sau alte blesteme.
Posted on Mai 29th, 2007 at 9:16 am
Rudy
Says:
Paradoxul e ca de cele mai multe ori poti recontura visele, “din mers”. Nici nu trebuie sa te gandesti la altele, decat la cele care te fac sa te simti in largul tau. Cred….
Posted on Iunie 4th, 2007 at 12:22 pm