Ieri v-am spus ca imi e prea lene sa scot pozele din telefon ca sa vi-l arat pe nepot dar imi place din cand in cand sa ma tin de cuvant asa ca urmeaza poze cu cel mai dulce bebel din lume.
Vom incepe cu nepotul meu care are o pasiune pentru “Cucu Bau” si se distreza la greu cand cineva se joaca asa cu el:
Si uite cum a trecut timpul ca vantul si ca gandul iar vacanta acasa a trecut mult mai repede decat saptamana in care am asteptat sa plec. Nu stiu ce sa va povestesc despre ceea ce am invartit cu “EA” pe acasa in afara de:
In rest tot ceea ce ramane nescris este de ordin mult prea personal ca sa poata aparea acum pe blog (cel putin pentru moment). Sa nu faceti scandal ca nu scriu mare lucru pe blog doar ca noah inchipuiti-va ca sunt de vreo ora jumate acasa si inca “sufar” dupa Romanica si abia astept sa vina vacanta de vara sa o tai iar acasa.
A fost odata ca niciodata un tip care vroia sa se duca in vacanta spre tara lui (personajul din povestea noastra a fugit ascuns in marfar in tara unde iarba nu se calca ci se fumeaza).
Personajul nostru se hotaraste intr-o seara frumoasa de martie ca trebuie sa isi schimbe data biletului ca sa castige inca 2 zile de vacanta. Se da ca Greuceanu de 3 ori peste cap si reuseste sa faca rost de un card de credit de la o prietena si isi plateste taxa pentru bilet (vreo 40 €).
Dupa ce a rezolvat treaba cu biletul s-a gandit ca ar fi momentul sa se sfatuiasca cu batranul tribului sa vada cum este cel mai okey sa plece si a ajuns la concluzia ca daca pleaca de joi sigur ajunge vineri la aeroport. Bine-nteles ca lucrurile nu au mers la fel de simplu ca pe vremea lui Greuceanu si de data asta cand s-a dat peste cap si-a rupt gatul. Din cauza acestui accident personajul a pierd 3 trenuri ieri, a fost plouat de parca venea sfarsitul lumii si nici nu a prins in gara cartofii prajiti cum ii plac lui si a trebuit sa se multumeasca cu 2 sandwich-uri fantoma.
Revenind in zilele noastre personajul nostru a ajuns in aeroportul din Dortmund unde dupa ce s-a invartit ca un titirez a tras concluzia ca ii este cam foame (asta bine-nteles dupa ce stomacul lui urla de durere dupa fiecare tigara fumata - mai exact vreo 5 la numar in interval de vreo 15 minute). Bine-nteles ca nici pranzul cel de taina nu s-a lasat fara incidente si boul din povestea noastra a incurcat zaharul cu sarea si a baut o gura sanatoasa de cafea cu sare. Sper ca nu este nevoie sa va povestesc ce pranz minunat a mai avut dupa.
Urmeaza partea cea mai tare imbarcarea cu controalele de rigoare. Ajunge omuletul nostru cu un zambet d’ala tampit pe bot la o tanti politist care era gata sa il controleze (deja vad copii de 14 ani care citesc cum isi imagineaza filme porno cu vamesii). Incepe striptease-ul: jos geaca , jos cureaua , scos tot din buzunare pana cand orchestra incepe sa cante “Tananaaaaaaaaaaa naaaaaaaa uite un Zippo”. Politista noastra beleste ochii ca melcul si un beculet i-se aprinde: “AHA!!!!!!! Te-am prins Osama!!!!”. Personajul nostru cand a vazut zambetul misel al doamnei si-a zis: “Vai de pula mea!!! Sa vezi ce ma fute asta din cauza la o bricheta.”
Bine-nteles ca nu s-a oprit aici frumoasa noastra aparatoare a legii de tranzit si l-a pus pe individ sa isi scoata si laptop-ul ca vezi doamne pateste ceva daca sta in geanta si trece prin cutia aia a lor. Individul suspect s-a conformat si a pus laptop-ul din geanta intr-o cutie de plastic care a trecut exact prin acelasi loc malefic.
Gata am ramas fara nimic de controlat acum urmeaza detectorul de metale si un urat care era gata sa te faca Big Mac. Personajului nostru ii disparuse zambetul ala tamp de la inceput si un pic stingher se indreapta spre detectorul de metale. Mare a fost bucuria cand nu a auzit nici un piuit si putea sa isi ia geaca , cureaua si laptop-ul inapoi dar bine-nteles mai ramanea problema brichetei. Dupa lungi analize tovarasa militian a tras concluzia ca nu este nici o bomba pe acolo dar pentru siguranta nationala a zis sa scoata vata din bricheta nu cumva sa o puna personajul de un foc de tabara prin avion (desi daca ne gandim bine parca ar fi prins bine o cantare la chitara in jurul unui foc, ce mai conteaza daca avionul e cel care ardea).
Partea cea mai stresanta a fost la controlul pasaportului cand personajul nostru care a procedat ca un tampit si a scos rezidenta din tara ierbii care se fumeaza in loc sa-si scoata pasaportul din mirifica si fascinanta Romania. Herr vames se uita cam chioras la bucata de plastic si graieste ceva in limba lui din care individul nostru …. pauza ca urmeaza imbarcarea.
Articol scris pe 21 martie 2008.
Scriu acest post pentru a-mi lua la revedere de la voi pe o perioada de vreo 9 zile , perioada in care voi fi in Romania si mai exact la Brasov si nu stiu cat de des voi putea sa scriu dar promit solemn ca vom revenii cu multe multe poze.
Paste fericit tuturor celor care in weekend au motiv de sarbatoare !
Stiu ca ma iubiti la greu si ca fara mine nu puteti sa traiti dar daca chiar e asa inseamna ca va pasa de mine si o sa ma ajutati sa imi pun o pila la diriga.
Hai sa va explic ce aveti de facut: intrati aici si apoi votati aici.
Dupa care eu o sa va zic multam fain si o sa ma mandresc cu realizarile mele la materia cu pricina (nu zic ca poate ma pune sa traduc :P
.
Invatand pentru examenu de maine am dat peste cateva citate interesante:
Venitul brut total la toate statele africane este la fel de mare ca si averea celor 15 cei mai bogati oameni din lume.
Eforturile economice anuale ale Chinei cu cei 1,2 de milliarde de oameni sunt echivalente cu averea celor 84 cei mai bogati oameni din lume” (Ekkehard Launer)
Care este diferenta intre Tanzania si Goldman Sachs?
Unu este un stat african care castiga aprox 2,2 de miliarde de dolari americani pe an si ii imparte pe 25 de millioane de oameni iar celalalt este un “Investment bank” care scoate 2,6 de milliarde de dolari pe an si cea mai mare parte a banilor se imparte intre 161 de oameni” (Leah Spiro).
Ehm, da.. vroiam sa va zic de porumbei. Azi obosita si cam fierbinte la frunte dupa o noapte in frigider si 1 examen ratat de 4 ore, am stat in statia de autobus si ma gandeam cum de porubeilor nu le e frig iarna cand au doar 3 pene p-acolo care sa ii acopere. Al naibi eu congelam acolo cu ditamai geaca. Ma rog.
In timp ce ma gandeam eu la nemurirea sufletului, rontaiam un covrig acolo. 3 porumbei parca se apropiau, ghici ca au simtit ca ii barfesc in gand. Mi s-a parut ca se uita dupa mancare.. si le arunc si lor niste miez.. porumbeii harnici mananca si pleaca toti .. doar unu ramane. Ii dau la ala o bucata mai mare, ma gandeam ca nu s-a saturat inainte.. ma uitam la cat e de mare si incercam sa imi imaginez cam cata mancare incape intr-un stomac de porumbel. In fine.
Pasarea a inceput sa se joace cu bucatica de covrig si pe cand am ridicat capu si m-am holbat in jur.. am observat ca toti din statie se uitau dupa o copila care se joaca cu porumbeii..
Aseara inca invatam, inca ma invarteam in cerc in jurul unor probleme pe care nicidecum nu puteam sa le rezolv singura. In final am realizat, n-aveam sanse sa scot totul la capat intr-o dupamasa, trebuia sa incep mai devreme. Pe la 1 m-am dat batuta si m-am hotarat s ma culc. M-am intins in pat si m-am simtit ca o nespalata. M-am dus la dus, am savurat apa fierbinte si ca o rata curata m-am bagat in pat. Pe jumate dormeam, pe jumate eram cu ochii in TV. Zbeng.. mi-am adus aminte de ceva, foile.. nu le-am facut. Ma trezesc repede, pornesc lapa si dau drumu la word. Surprise, este in engleza. In final imi fac formularele ptr examen dupa model si dau pe chestia aia “print”… tic tac.. tic tac.. tic .. bre da nu mai vine? Ehm nu.. si nici nu o sa vina ca nu e instalata imprimanta. Unde e CD-ul? AHA.. hai sa instalam.. tot nu merge, mai instalam odata.. poate versiunea ptr notebook? Poate cea clasica? La naiba.. niciuna nu merge. Apuc modelu ptr formular, si acopar tot ce nu trebuia sa apara cu hartie alba, bag chestia in imprimanta si apas pe “kopieren”. Cu ultimele picaturi de cerneala neagra am reusit la 4 dimineata sa am formularele gata. Ma pun in pat si incep sa ma ingrijorez, imi dau seama ca formularele nu ma vor mai ajuta cu mult, cu siguranta am sa ratez examenu, nu o sa fiu instare sa socotesc acolo.
Zis si facut.
In timp ce ma chinuiam cu instalatul imprimantelor am scos incalzirea din priza sa ii dau curent la imprimanta. Evident, am uitat sa pun incalzirea la loc. Am adormit in casa calda si cu paru ud, m-am trezit congelata si cu paru aproape la fel de ud. Acum stau si ma mir ca nu tusesc mai tare ca ieri, poate fruntea arde putin.. dar nu sunt sigura.
