Ehm.. pei uite asa a fost. Duminica, dupa ce l-am dus pe “EL” acasa, a propus vitregul meu sa megem la Mc’doni sa cinam acolo. Super idee! A existat o singura problema.. eram in pantaloni de casa si geaca si adidasi si aratam ca una care a muncit toata ziua pe santier sau pe camp. Pana la urma m-a convins sa raman cool si ca sunt si altii care arata mai rau ca mine si oricum e tarziu si nu va fi nimeni in local. Zis si facut.
Intram in mechis si cica.. ehm.. era o tanti bruneta aparent amabila care incearca sa ne serveasca. Ii spune vitregu ce are de spus.. apoi incep eu si ii cer un burger. Dansa mi-a spus ca nu il are gata si ca va trebui sa am cateva minute rabdare, faza la care ii cer altu si fata butoneaza. Ii platim si asteptam comanda. Ghici ce? Imi spune: nici burgerul asta nu este gata va trebui sa ai putina rabdare. Zic: pei daca tot tre sa am rabdare da-mi de alalalt! La care donshoara nervoasa.. pei da te mai razgandesti mult? Gata nu mai pot ca am bagat deja in casa si nu au acelasi pret. Eh bine, tacem. Cateva minute mai tarziu dansa nu se descurca cu cartofii prajiti si se stropeste cu niste ulei fierbinte la care rasuna o voce romaneasca in tot localu: ” bagamiash…. ”
Ma uit mirata la ea si zic: Asa.. descarca-te ca nu e sanatos sa tii in tine!