Se pare ca de fiecare data cand plec acasa mijloacele de transport public de persoane care au legatura cu Romania imi lasa un gust amar in gura. Pe drum spre Cluj dupa ce imbarcarea a mers foarte usor la nemti, in avion s-a nimerit sa stea o tanti cu un copilas langa mine. Nu stiu ce avea de cautat un copil mic pe dupa mijlocul avionului cand cei mici defapt trebuie sa stea in fata. Ma dureau urechile de nu mai puteam, capu si ochii, erau niste turbulente si grrr.. copilu plangea de numa dar sincer nu ma mir daca deja si pe mine ma durea nici nu vreau sa ma gandesc cum se simtea el. Ajunsa la cluj deja stiam ca gasitul bagajelor va insemna o adevarata aventura. Am ajuns in fata la banda aia pe care ar trebui sa apara bagajele si sa se invarta dar se pare ca in Cluj se face economie de curent ca era oprita. De dupa perdea se auzea cum baietii trantesc bagajele. Au fost macar destul de rapizi. La un moment dat apare primul geamantan, a fost pus pe banda si da-i un picior in gemantan sa prinda viteza. Dupa primul geamantan mai vin inca 3 si gata. Am tot asteptat cand cineva s-a hotarat sa intrebe de restul bagajelor. Baietasii de dupa perdea savurau o cafa fierbinte si-o tigare si de suparati ce erau ei ca au fost deranjati de calatori a spus unul dintre ei: ” Pei da unde sa mai punem bagaje nu vezi ca nu mai e loc? puneti mana si luatile de pe banda sa fie loc!” … ete cica asa se face. Cu totii ne-am apucat de aranjat geamantane in aeroport iar cei straini care nu intelegeau romana au inteles si ei pana la urma problema doar privind.
Pe drum inapoi am luat avionul din Bucuresti si de data asta s-a nimerit sa fie Baneasa. Vai de capu meu, ne-a asteptat o coada pana in parcare si Doamnelor de la check in le-a luat ceva vreme sa se mobilizeze. Avionul a pornit pe grabite, am urcat in final dupa atatea cozi si asteptari si ghici ce? Nu am gasit loc impreuna. Am vazut o tanti care statea prea lejer intre atatea locuri. Am intrebat frumos daca ar deranja-o sa se mute pe celalalt scaun sa putem sta si noi dar vai sa vezi.. a inceput cu figuri si fite si urlete si mofturi ca ea trebuie sa isi tina bagajul de mana situat deasupra capului ei in privire sa nu cumva sa se fure. Tot in acest timp o alta tanti incerca din rasputeri sa isi aseze poseta in dulapurile de sus.. sa vezi ce s-a crizat femeia cand a vazut-o pe tanti astalalta.. ca ce-i toceste ei acolo poseta sa si-o puna de acolo! Mai ca iti venea sa-i …
Am nimerit sa stam separati si eu mai ales m-am ales cu 2 barbati ciudati. Cel de langa mine putea foarte urat si a alcol si a transpiratie. Avea o gura sparta si imi baga dume gen “Cred ca in spate s-a besit cineva.. sa sti ca n-am fost eu”. Mi-am pus castile in urechi si dupa ce am scapat vreo 2 lacrimi de nervi m-am calmat si am alunecat in ganduri pana am aterizat la Dortmund. Am impresia ca cineva a informat toti taranii care candva calatoreau cu autobusele ca s-au inventat avioane si este mai rapid si mai ieftin.. .
Am recunoscut si noi ca n-avem ce face decat sa stam cu burta pe carte sperand ca intr-o zi ne vom permite o companie aeriana mai decenta unde sa nu se auda scartaite ciudate sa-ti lase impresia ca se rupe o bucata (..).